Wednesday, March 31, 2010

Cuvîntul-clopot

Schitul Prodromu

† Cel ce face din Evanghelia scrisa o Evanghelie traita l-a aflat pe Hristos.

† Mintea ceea ce iubeste la aceea se gandeste, de iubesti pe Dumnezeu, la el te gandesti mereu.

† De vrei mintea s-o sfintesti,
Pe Hristos sa-l pomenesti,
Cu cat mai mult te vei sili,
Prezenta Lui o vei simti.

† Traiesc ca-n vis, traiesc ca-n noapte, de nimic nu-s sigur ca de moarte.

† Scump e timpul ce-l traim, el spune sa ne silim.

† Timpul sta in mana ta, sa faci din el ce vei vrea.

† Acum e timpul sa te silesti, talantul sa-l inmultesti.

† La moarte te vei gandi, timpul scump tie-ti va fi
Nu-l vei pierde asa usor, nici gandind, nici vorbitor.

† De vrei sa razi cand vei muri, trebuie sa plangi cand vei trai,
Iar viata ta asa sa-ti fie, sa astepti moartea cu bucurie.

† Cel mai fericit om esti, Cand cu Dumnezeu vorbesti.

† Fapta buna ce o faci, cu smerenie s-ombraci,
Ca Dumnezeu mult iubeste, pe omul ce se smereste.

† Azi toata lumea se sileste,
Sa traiasca-nparateste,
Dar de suflet nu grijeste.

† Sfarsitul cum te-a aflat, asa vei fi judecat.

† Sileste-te, fii treaz mereu, sa-L ai viu pe Dumnezeu.

† Cel ce va face si va invata, acela mare om se va chema.

Cugetarile athonite au fost rostite de parintele Iulian de la schitul romanesc Prodromu si notate de Mihai Scemtovici.


Schitul Prodromu de la Sfîntul Munte

Thursday, March 25, 2010

Church of the Annunciation (Biserica Bunei Vestiri) - Nazareth, Israel


St. Gabriel Greek-Orthodox Church is located in the center of the downtown Nazareth, on the main road, near Mary's Well water trough structure. According to the Greek Orthodox tradition, this was the place where Virgin Mary, Mother of Jesus, was announced by the angel Gabriel that she will have a son of God. Note that the Catholics have an alternative location of the Annunciation - at the Basilica of Annunciation.


The church is located over an underground spring, which according to Eastern Orthodox belief is where the Virgin Mary was drawing water at the time of the Annunciation. Water from the spring still runs inside the apse of the church and also fed the adjacent site of Mary's Well, located 150 yards (140 m) away.






Monday, March 22, 2010

Cine şi cum proiectează bisericile mântuirii neamului românesc?

Catedrala

arh. Nic Tulban

Deci, Catedrala Mântuirii Neamului nu va fi nici mică, nici mare, nici ieftină, nici scumpă, ci, sperăm, un simbol al sufletului românesc în rugăciune înălţătoare la cer! „Întrucât o biserică ortodoxă este învelişul arhitectural al unui conţinut spiritual, şi anume comuniunea oamenilor credincioşi cu Hristos – capul Bisericii celei vii, „Acelaşi ieri, astăzi şi în veci” (Evrei 13, 8) fiecare biserică ortodoxă trebuie să exprime eternitatea în timp, deci în fiecare veac. Iar amprenta de veac se vede în ceea ce se aduce nou ca un reflex şi ca o ofrandă a veacului respectiv, nu numai privitor la materialele construcţiei, ci şi ca interpretare a spaţiului sacru. (PF Daniel)

Biserica este întruchipare, nu este înveliș. Arhitectul nu plăsmuiește 'coji', ci, prin lucrarea sa creatoare, prezintă, în volume și spaţii, chiar Liturghia. Spaţiul creat este întruchiparea întregii lumi, a spaţiului vieţii pământești a Mântuitorului și a spaţiului Eshatonului. Tocmai aici este ceea ce nu se înţelege, nici de către arhitectul laic, nici de către teologul liturgist: lucrarea arhitectului este act liturgic, nu este doar carapacea în care acesta are loc. Spațiul liturgic se află într-o situație critică acum – spațiul nu este înțeles de cei care au ceva în comun cu Liturghia (clerul), iar liturgica nu este înțeleasă de cei care conformează spațiul (arhitecții). Depășirea acestei dihotomii este esențială pentru punerea problemei încă din faza embrionară a arhtiecturii unei așa-numite catedrale a întregii țări. Spațiul bisericii trebuie înțeles întotdeauna împreună cu clădirea care-l determină, trebuie înțeles permanent ca fiind determinat liturgic. Prin reducere la absurd, presupunând că arhitectul nu realizează decât “învelişul arhitectural”, acesta nu poate fi înţeles decât ca generator de eterogenitate. Forma lui îm această ipoteză nu poate fi dată de altceva decât de imaginaţia (sau de alte atribute exclusive ale) arhitectului. Spaţiul astfel creat este unul din multele spaţii create de om, ca răspunsuri la varii programe arhitecturale. Nu este cu nimic mai presus sau mai prejos decât alte spaţii, în care au loc alte activităţi umane, cu un conţinut mai mult sau mai puţin spiritual. El nu mai este astfel spațiul iconic al bisericii. Omul nu îl mai percepe ca pelerin, credincios, ci ca simplu călător, vizitator.

Dimpotrivă, abordând lucrarea arhitectului ca lucrare liturgică, ea nu mai este înveliș, ea este parte a liturghiei. Ea intră în relaţie cu cele trei spaţii pomenite mai sus – cosmosul întreg, spaţiul Țării Sfinte și spaţiul Eshatonului – și exprimă în forme această relaţie. Exprimarea ei în timp nu trebuie făcută în metoda modernă, pe care o avem de la Leibniz și Newton – calculul diferenţial și integral. Noi nu suntem nevoiţi a împărţi timpul în veacuri (diferenţiere) - și a-l determina pe cel în care trăim, urmând ca apoi să integrăm, pentru a simboliza comuniunea din toate veacurile. Exprimarea ei în timp se face în primul rând prin trăire ortodoxă. Această trăire nu se poate realiza decât în comuniune liturgică. Din acest motiv am putea saluta inițiativa Patriarhiei de a încredința lucrările de proiectare unui colectiv cât mai larg de arhitecți. Astfel, spațiul catedralei ar fi realizat nu în ultimul rând prin trăirea ortodoxă și a arhitecților (nu doar a specialiștilor în aceasta, i.e. clerul, vorba prof. Răducă la conferinţa televizată transmisă în seara de 9.03.10 la Trinitas TV). Dar 'liantul' pentru o asemenea comuniune ortodoxă în arhitectură este Hristos, nu o 'ilustrare de temă' elaborată la nivelul unei documentaţii tehnice. Iar în comunicatele Patriarhiei nu s-a pus niciodată problema astfel. Modul ierarhilor de a vedea biserica imensă în care se va afla (dacă se va construi) Patriarhia nu a fost prezentat liturgic, ci doar ilustrat printr-un anteproiect discutabil. Poveștile actualului patriarh despre turlele din Bucovina care înțeapă cerul sau despre spațiul de cult care înfățișează cele trei regiuni istorice românești nu pot fi luate în seamă decât pentru a iți câteva zâmbete.
 
Citi mai departe aici
 
 
Arhitectul și Liturghia
 
arh. Nic Tulban
 
Considerând tema ca fiind un dat (imuabil, de către un om presupus infailibil) arhitectul trebuie să se conformeze ei fără posibilitate de tăgadă; el nu poate fi decât un “traducător” din limbajul textului în limbajul formelor de arhitectură. Are de înfruntat și de rezolvat (poate la fel de imuabil) toate dificultățile semantice pe care i le ridică atât înțelegerea primului, cât și exprimarea în cel de-al doilea. Printre acestea se insinuează și problemele de compatibilitate între textul temei și situl în care edificiul urmează a se edifica, pe de o parte, iar pe de altă parte, interferențele între datele de temă, datele de sit și formarea culturală a arhitectului. Rezultatul, constituit în primul rând din proiectul de arhitectură și apoi (cel puțin cronologic) în edificiul proiectat, este tributar a două surse de “informații”: datele de temă și datele din substratul personal pe care arhitectul le folosește pentru a interpreta și înțelege datele de temă.

Cum se pune problema la construirea unei biserici? În cel mai bun caz, datele de temă sunt primite prin viu grai sau în scris, de către arhitect, de la preot. Ele conțin atât o serie de parametri pe care edificiul trebuie să-i respecte (funcțiunile conexe spațiului liturgic, număr de credincioși, etc.), cât și o serie de idei mai mult sau mai puțin preconocepute, pe care preotul le “livrează” împreună. Acestea pot fi constituite din diverși alți parametri, de obicei geometrici, ai clădirii – de pildă înălțime; pot conține și relații cu situl – vizibilitate din anumite puncte, de exemplu vederea crucii ca dominând alte diferite edificii din vecinătate; preconcepții legate de configurația planimetrică – de obicei este solicitată simbolica crucii în plan, dar se pleacă și de la alte forme de obiecte în uz liturgic – cum ar fi potirul. Clerici cunoscători în ale arhitecturii liturgice (și nu doar) leagă, prin prezentarea temei, simbolizarea latinității neamului nostru de dimensiuni monumentale dar și de planul basilical, considerând această latinitate, asemenea celor de la Blaj, determinantă pentru expresia ortodoxă (pentru cazul nostru, în arhitectură). Această paletă de date de intrare, de cele mai multe ori eterogene dacă nu chiar contradictorii, este asimilată de arhitect prin intermediul cunoștințelor sale într-ale bisericii. Problema acestei asimilări este de cele mai multe ori imposibil de rezolvat fără compromisuri. Iar compromisurile sunt vizibile în primul rând în bisericile edificate în ultima vreme și în siturile pe care acestea le domină.
 
Cititi mai departe aici

Sunday, March 21, 2010

Un pelerin la Sfântul Munte


Anul trecut in decembrie prietenul Iulian Capsali a fost in pelerinaj la Muntele Athos, mai precis la Manastirea Vatopedou si la Schitul Sf. Ipatie. Ii multumesc pentru ca mi-a ingaduit sa public aceste frumoase fotografii. (Foto: Alistair Ian Blyth)









Thursday, March 11, 2010

Chile's earthquake (February 27, 2010) destroyed the Church of the Divine Providence

Photo by Santiago Vanegas

One of the biggest earthquakes in recorded history rocked Chile on Saturday, February 27, 2010 killing more than 700 people, toppling buildings and freeways. The Church of the Divine Providence in Avenue Providencia of Santiago, Chile, suffered structural damage from the tremors. This photo was taken a few hours after the earthquake.




Still recovering from a monstrous earthquake last month, Chile was rocked this morning (March 11, 2010) by a significant 7.2 magnitude earthquake. That temblor was then followed by magnitude 6.9 and 6.0 quakes.

Update, 9:39am MST - The USGS has downgraded the largest quake today to a magnitude 6.9 and the second to a 6.7. Since the major magnitude 8.8 earthquake that struck that nation on February 27th, aftershocks have continued to frighten residents and threaten to collapse already weakened structures.