Byzantium The Lost Empire

Catedrala Mântuirii Neamului - Proiectul susţinut de Patriarhia Română

Plansa 15. Vedere perspectiva fatada sud

Plansa 16. Vedere perspectiva fatada altar

Plansa 14. Vedere perspectiva intrare vest

Plansa 1. Plan subsol cota -17,50

Plansa 2. Plan demisol II cota -11,00

Plansa 3. Plan demisol I cota -6,80

Plansa 4. Plan parter cota ±0,00

Plansa 5. Plan balcon I cota +10,40

Plansa 6. Plan balcon II cota +15,90

Plansa 7. Planuri turn clopotnita

Plansa 8. Fatada principala

Plansa 9. Fatada laterala

Plansa 10. Fatada altar

Plansa 11. Sectiune longitudinala A-A

Plansa 12. Sectiune transversala prin pronaos B-B

Plansa 13. Sectiune prin turlele pronaosului C-C

Imagini grafice din interior

NOTA: Faceti click pe imagini pentru marirea planselor desenate.

Sursa: Agentia de stiri Basilica

Catedrala Mântuirii Neamului - Extras din Caietul de Sarcini / Tema de Proiectare

4. EXPRESIA PLASTICĂ

Plastica exterioară şi interioară sunt două componente de importanţă deosebită în stabilirea unui climat de intercomunicare. Nu se va renunţa la tradiţie, dar ea va fi interpretată ca o stare de permanentă nelinişte. Plastica va trebui să fie purtătoarea mesajului canonic ortodox, astfel încât nimic din ceea ce reprezintă construcţia sau decoraţia interioară să nu fie întâmplător.
Volumul construcţiei catedralei trebuie să reprezinte locul care adăposteşte Taina Sfintei Euharistii, Biserica înălţându-se din mijlocul marelui potir. Întreaga construcţie este încununată de trei turle principale, plasate de la intrare până la naos, în ritm crescător. Este reprezentarea înălţării progresive spre împărăţia Sfintei Treimi, în care turla Pantocratorului domină compoziţia. Conform canoanelor înălţimea turlei este determinantă pentru lungimea întregului locaş. Mergând cu interpretarea mai departe vom vedea în corpul bisericii reprezentarea trupului Mântuitorului aşezat în mormântul oferit de Iosif din Arimateea iar în verticala turlei celei mari, Învierea lui Hristos. Această tălmăcire a compoziţiei arhitecturale poate fi considerată ca semn al iubirii milostive a lui Dumnezeu, ca prin Iisus Hristos noi să fim părtaşi ai vieţii şi bucuriei veşnice a Preasfintei Treimi. Rămânând în aria simbolisticii putem considera că, clădirea poate fi îmbogăţită şi cu alte turle, care în total să reprezinte cele şapte zile ale Creaţiei şi cele şapte Taine ale Bisericii. Ar putea fi şi o a opta turlă peste altar simbolizând ziua veşniciei cereşti, a comuniunii infinite. Volumul clădirii trebuie să aibă la partea superioară un registru de ocniţeicoane, în care să fie reprezentaţi sfinţii români, iar sub acesta marile ferestre-vitralii care să asigure lumina interiorului în timpul zilei. În general trebuie prevăzute la nivelul platformei exterioare punctele de acces cu uşi care să se deschidă în afară, conform normelor P. S. I. Aceste puncte este bine să fie protejate cu portic. Se vor asigura şi acele amenajări specifice persoanelor cu dizabilităţi.
Ţinând seama de faptul că accesul la Catedrală va fi în principal din Piaţa Constituţiei şi prin Bd. Libertăţii, respectiv Calea 13 Septembrie, se impune o atenţie particulară faţadei altarului. Acesta trebuie să aibă o volumetrie importantă; de aceea şi necesitatea de a avea o a opta turlă peste absida sa. Dar mai mult decât atât, pentru a se asigura o anume unitate cu accesul din partea opusă, se va prevedea un portic, ce va înconjura volumul Sfântului Altar. Funcţiunea sa este, nu numai plastică, ci şi necesar practică. Porticul va oferi o zona umbrită pentru a permite preoţilor care oficiază slujba, posibilitatea de a se odihni pe rând câteva clipe la aer când slujbele sunt lungi; sau pentru a citi o rugăciune pentru unii pelerini bolnavi.

5. COMPONENTE FUNCŢIONALE PRINCIPALE ALE CATEDRALEI

După parcurgerea incintei de acces schema funcţională a Catedralei va avea următoarele componente:

5.1. LA PARTER
5.1.1. - se va prevedea un pridvor cu deschidere generoasă către incintă, dar şi cu posibilitatea obţinerii unor relaţii laterale, pentru a se putea ajunge în mod direct pe platforma care înconjoară Catedrala.
În faţa pridvorului se va realiza o platformă ce va fi delimitată de alveole laterale destinate corului. Pe această platformă se vor desfăşura slujbele ce urmează să fie urmărite de credincioşii prezenţi pe platoul în formă de “ou pascal“, platou ce se va găsi la un nivel inferior pridvorului.
5.1.2. - Exonartexul este piesa prin care credincioşii au acces fie în pronaos, fie la cafas, ori la marile spaţii de la nivelurile inferioare, complementare celor de la parter.
5.1.3. - Pronaosul ca spaţiu amplu este rezervat credincioşilor care se roagă. În zona adiacentă intrării se vor amenaja alveole (nişe) destinate unor Sfinte Moaşte. Pronaosul se dezvoltă în plan sub forma a trei nave: una principală centrală de cca. 25 m. deschidere şi două laterale de cca. 10 m. fiecare. Acestea asigură şi legătura cu exteriorul, aici găsindu-se cele mai multe căi de evacuare. Credincioşii care ies prin aceste uşi găsesc întâi spaţiul acoperit de portice, pentru a nu se produce o ruptura bruscă a stării de smerenie din timpul slujbei, în contact brutal cu exteriorul.
Navele laterale au şi unul sau doua balcoane pentru credincioşi.
Nava centrală se închide spre vest cu un cafas pentru credincioşi şi un al doilea pentru cor. Accesul la acestea se face prin două scări amplasate în zona exonartexului sau cu lifturi. Ele vor deservi subsolurile şi etajele din turnul de intrare.
5.1.4. - Naosul este o piesă care are o dezvoltare în plan pe două direcţii perpendiculare: axul principal către altar şi cel secundar al celor două abside laterale. S-ar putea considera şi o a treia, pe verticală, dată de turla Pantocratorului, a cărei înălţime poate ajunge până la 90 – 100m. În naos îşi găsesc locul cele două tronuri arhiereşti, iar în absidele laterale cele două tetrapoade. Pe latura de nord se amplasează, de regulă, un amvon la care se va putea accede din zona altarului. Către catapeteasmă în faţa soleei, înălţată cu cca. 42 de cm. faţă de pardoseala din naos se găseşte iconostasul mic şi icoana Maicii Domnului.
5.1.5. - Sfântul Altar are în centru Sfânta Masă, în partea de nord Proscomidiarul, iar la sud Diaconiconul. Pentru degajarea de unele circulaţii fortuite este prevăzut în jurul altarului un coridor ce se dezvoltă numai la parter şi care poate îndeplini şi funcţia de veşmântar. În zona Diaconiconului şi a Proscomidiarului se prevede câte o cameră – degajament, un mic spălător şi un lift care coboară la nivelurile inferioare ale edificiului sau până la nivelul amvonului.
În exterior, dublând coridorul semicircular, un portic identic cu cel de la intrare va servi ca spaţiu de detenţă.
5. 2. LA DEMISOL
Un prim nivel inferior care are posibilitatea să fie ventilat şi luminat natural este destinat slujbelor curente, pentru oficierea Sfintei Liturghii pentru pelerini în timpul săptămânii sau pentru urmărirea acestora (daca se oficiază la parter), prin intermediul unor ecrane de mari dimensiuni.
Programul acestui nivel cuprinde următoarele:
5.2.1. - Spaţii pentru activităţi cu caracter religios-misionar:
- o sală polivalentă de dimensiuni identice cu spaţiul liturgic de la parter.
Acest spaţiu poate fi folosit şi pentru cateheze, conferinţe sau alte activităţi cu caracter misionar;
- un spaţiu necesar altarului cu anexele corespunzătoare;
- încăperi pentru depozitarea mobilierului sau recuzitei folosite la activităţile din sala polivalentă;
- spaţii pentru accesul credincioşilor:
- a) direct din exterior, la nivelul solului;
- b) din interiorul catedralei – din exonartex, din pronaos sau din zona altarului. Acestea vor fi deservite de baterii de lifturi dublate de scări.
- c) acces din zona parcajului cu mijloace auto printr-un tunel care ajunge în holul principal amplasat sub exonartex.
5.2.2. - Spaţii pentru alimentaţie: o cofetărie, o autoservire si un bufet.
- o bucătărie cu anexele corespunzătoare pentru preparări, recepţie marfă, depozitare alimente (legume, fructe, lactate, carne, peşte, coloniale, băuturi, murături, etc.).
- birou bucătar;
- depozit veselă;
- depozit inventar moale;
- vestiare personal pe sexe;
- trapeză pentru personal;
- camera pentru pază;
- grupuri sanitare public;
- acces auto pentru marfă;
- cameră şoferi ( cu grup sanitar );
- spaţii de garare pentru 5-6 auto;
- cameră pentru gunoi;
- încăperi pentru pază.
5.2.3. - Spaţii pentru magazine:
- săli specializate pentru articole vestimentare, icoane, tipărituri, obiecte de cult ori muzică, cu anexele necesare pentru personalul deservent;
- un pangar - expoziţie cu vânzări;
- mic muzeu;
- birouri pentru administraţie.
5.2.4. - Spaţii de cazare:
- min. 5 chilii pentru personalul de la bucătărie;
- min. 5 chilii pentru personalul cultic;
- hol cu destinaţii multiple;
- oficiu.
5.2.5.- Spaţii tehnice pentru:
hidrofor, încălzire, punct termic, centrală termică, tablou general, post trafo, grup electrogen, etc.;
- ateliere de întreţinere ( tâmplărie, tapiţerie, lăcătuşerie ).
Corespunzător zonei circulare din spatele Sfântului Altar de la parter se va prevedea la demisol un spaţiu destinat criptelor, care trebuie să fie orientate către răsărit. Ca atare demisolul va trebui să aibă o serie de spaţii auxiliare în care să poată fi depozitat mobilierul folosit pentru activităţi foarte variate, sau recuzita necesară acestora.
5. 3. LA SUBSOL
- Piesa principală a acestui nivel va fi o sală polivalentă care va putea fi folosită ca trapeză ori sală de conferinţe şi chiar ca paraclis, având în partea de răsărit un altar. Accesul la acest nivel se va face prin cele şase puncte de circulaţie verticală, ce vor fi asigurate cu lifturi dublate, evident, de scări. Vor fi prevăzute spaţii pentru depozitarea mobilierului, a veselei şi a inventarului moale. Pentru pregătirea şi porţionarea mâncării, care se prepară în bucătăria principală de la demisol se va prevedea un oficiu deservit de două montaje. Sala polivalentă se va putea compartimenta prin pereţi amovibili. Se vor prevedea garderobe şi grupuri sanitare pentru public în legătură cu cele şase puncte de circulaţii verticale.
În zona de vest, de acces principal, se va amplasa o sală de consiliu în legătură cu care se vor găsi eventual şi câteva birouri destinate conferenţiarilor.
Între cele două niveluri subterane – demisol şi subsol – se va prevedea un spaţiu general, de mică înălţime (h = cca. 1,50 m), în care urmează să se amplaseze izolatorii şi amortizoarele antiseismice.

Sursa: Agentia de stiri Basilica

Catedrala Mântuirii Neamului - Dezbatere proiect

Noi dezbateri privind proiectul

Catedralei Mântuirii Neamului

In ziua de 10 decembrie 2009, la Palatul Patriarhiei, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul“, au continuat dezbaterile în cadrul simpozionului de prezentare publică a principiilor de proiectare, ilustrate în tema stabilită de beneficiar, a caietului de sarcini şi a criteriilor de selecţionare a proiectantului, referitoare la proiectul noii Catedrale patriarhale, informează ediţia de astăzi a cotidianului Ziarul Lumina.

În cadrul dezbaterilor din cadrul acestui simpozion, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a explicat tuturor celor prezenţi importanţa mistagogiei liturgice a spaţiului sacru, subliniind importanţa criteriului experienţei şi a vieţii bisericeşti a colaboratorilor din cadrul proiectului, iar reprezentanţii Patriarhiei au notat diversele idei şi propuneri noi venite din partea arhitecţilor şi inginerilor prezenţi.

În cadrul întâlnirii au fost supuse dezbaterii caietul de sarcini şi criteriile de selecţionare a viitorului proiectant pentru Ansamblul arhitectural „Catedrala Mântuirii Neamului“, iar fiecare arhitect care a dorit a luat cuvântul a comentat şi a propus noi soluţii. Dintre cei prezenţi, unii arhitecţi ne-au concluzionat dezbaterile desfăşurate la întâlnirea de ieri, în declaraţiile pe care le redăm mai jos.

„Credinţa combinată cu pasiunea şi cu forţa de invenţie duc la performanţă, la lucruri celebre“

Este o condiţie esenţială ca cei care participă la proiect să cunoască viaţa Bisericii, iar un arhitect care ar îndrăzni să facă ceva cât de mic la acest enorm proiect ar trebui să ia contact direct şi să aibă un sfătuitor direct pentru a se pătrunde de tainele Bisericii, care nu se învaţă la şcoală, ne-a declarat Nicolae Munteanu, arhitect din Iaşi.

Nu este o condiţie obligatorie, dar credinţa combinată cu pasiunea şi cu forţa de invenţie în materie de arhitectură duc la perfomanţă, la lucruri absolut celebre. „Acest proiect este copleşitor din punct de vedere al temei, prin amplitudinea pe care o poate da temei, şi prin efortul Patriarhiei şi al Preafericitului de a pune în ordine partea liturgică, astfel încât arhitectului să i se ofere exact ceea ce îi lipseşte, această simbolistică a turlelor şi a celorlalte elemente. Această Catedrală va fi un simbol al neamului, al credinţei şi al tradiţiei româneşti, dar beneficiarul va trebui să înţeleagă că formula plastică exterioară trebuie să fie biserică, dar să fie din timpul nostru“, a subliniat arhitectul Munteanu.

„Echilibrul între tradiţia edificării ortodoxe şi limbajul contemporan“

Profesor dr. arhitect Cristina Olga Gociman, vicepreşedinte al filialei Bucureşti al Ordinului Arhitecţilor şi secretar ştiinţific al Facultăţii de arhitectură, a vorbit despre faptul că marea majoritate a arhitecţilor au o educaţie legată de domeniul istoriei şi teoria arhitecturii, privind evoluţia spaţiului liturgic şi felul cum el a fost edificat de la începuturi, de la cele mai vechi aşezări, biserici. „Ca vicepreşedinte al Ordinului Arhitecţilor şi ca profesor am apreciat această invitaţie, pentru că din experienţa noastră am observat că tinerii sunt cei iscoditori şi doresc de foarte multe ori o interpretare a spaţiului liturgic într-un limbaj contemporan, iar Biserica doreşte potenţarea edificării în stil tradiţional, iar această luptă a contrariilor trebuie echilibrată. Cel care va face acest proiect va trebui să găsească echilibrul între tradiţia edificării ortodoxe şi limbajul contemporan care să ancoreze această construcţie în secolul al XXI-lea, nu numai prin materiale, finisaje şi structură, ci şi prin mesaj, prin modul de rezolvare a calităţii spaţiului interior“.

„Cred că este o ilustrare a unei evidenţe de a ţine cont de părerea câtor mai mulţi specialişti, este materializarea unei bune credinţe în a obţine o catedrală cât mai aproape de ceea ce ar însemna un ideal. Sunt bucuros că Patriarhia şi Patriarhul României pregătesc acest concurs cu atâta exactitate, cu atâta migală, pentru ca rezultatul să fie deasupra oricărei contestări sau discuţii. Este o responsabilitate imensă şi cel care dirijează această echipă de proiectare trebuie să aibă o experienţă, dar buna credinţă şi dorinţa de a face lucrurile bine este evidentă“, ne-a spus conferenţiar dr. arhitect Marius Marcu Lapadat.

Sursa: AGENŢIA DE ŞTIRI BASILICA 

In zilele ce urmeaza voi prezenta plansele proiectului si va voi invita la plimbare prin Catedrala. E un proiect indraznet si complex. Insa este conceput in duhul arhitecturii bizantine? Citeste aici.

St. Barbara Greek Orthodox Church - Sarasota, Florida. Building project

Source: St. Barbara Greek Orthodox Church

St. Paisius Serbian Orthodox Monastery, Arizona - Church Construction

 St. Paisius Serbian Orthodox Monastery, Arizona

St. Joseph the Betrothed Ukrainian Greek Catholic Church, Chicago

Biserica Sf. Iosif din Chicago apartine ucrainienilor catolici de rit bizantin. A fost ridicata in anii '70 si este foarte cunoscuta pentru acoperisul "ultra modern", cele 12 cupole aurii simbolizandu-i pe cei 12 Apostoli iar cupola mare din mijloc pe Iisus Hristos.

St. Joseph the Betrothed Ukrainian Greek-Catholic Church is a Ukrainian church located in Chicago, Illinois and belonging to (and second largest in) the St. Nicholas Eparchy for the Ukrainian Catholics. It is most known for a church building with an ultra-modern thirteen gold domed roof symbolizing the twelve apostles and Jesus Christ as the largest center dome.

Architect: Zenon Mazurkevich

Source

Surpriza la Chicago

Chicago Skyline

Nu de mult am vizitat Chicago. Arhitectii americani spun ca e cel mai frumos oras din SUA. Asa o fi, nu stiu inca. Mi-a placut foarte mult ce-am vazut in downtown: 1000 de zgarie-nori pe numarate. Centrul orasului functioneaza foarte bine, localnicii sunt veseli, turistii fericiti si ametiti, afacerile merg struna; cu alte cuvinte Chicago este un oras viu, atragator si divers. Intr-o zi ploioasa (la Chicago ploua numai in zilele fara sot) priveam dintr-un balcon aflat la etajul 14 (13 nu exista) al unui bloc panorama orasului. Zgarie-norii de pe malul lacului nu se zareau asa ca la un moment dat privirea mi-a fost atrasa de o cladire deosebita. L-am intrebat pe amicul meu ce se afla acolo si el mi-a spus ca este o biserica. Nu mi-a venit sa cred. Dupa ce a stat ploaia am luat un binoclu si, intr-adevar, am vazut o biserica… ortodoxa (asa am crezut atunci, mai tarziu am aflat ca este o biserica greco-catolica). In curand voi reveni cu amanunte, arhitectura acestei biserici merita putina atentie.

Greek catholic church

"Casa taraneasca" pictata de Horia Damian si casa cu pridvor din Breaza

click pe imagine pentru marire

Am preluat de pe blogul doamnei arh. Liliana Chiaburu acuarela lui Horia Damian, “Casa taraneasca” pentru ca mi s-a parut ca seamana cu o casa cu pridvor din Breaza.

Pentru ca asemanarea sa fie si mai evidenta am oglindit fotografia casei din Breaza, i-am modificat unghiurile de fuga dupa care i-am dat putina culoare.
Senzatia mea e ca tarancuta cu marama din fotografie, care sade ganditoare pe trepte in umbra pridvorului, se ridica in tabloul lui Horia Damian si pleaca sprintena la hora.

Casa cu pridvor, Breaza

Horia Damian a absolvit Şcoala de Arhitectură din Bucureşti, în 1941. A expus, chiar în anul absolvirii, la Salla Dalles din Bucureşti şi a avut, un an mai târziu, o expoziţie individuală la Ateneul Român. În 1946, graţie unei burse de studii, a ajuns la Paris, unde şi-a început cariera internaţională studiind în atelierul pictorului André Lhote. A învăţat apoi cu Fernand Léger şi cu Auguste Herbin, iar în 1949 l-a întâlnit pe Constantin Brâncuşi. A expus, în anii următori, la New York, Milano, Tokyo, Osaka, Bruxelles, Munchen, Paris, devenind unul dintre cei mai cunoscuţi pictori români contemporani.

Horia Damian, Casa taraneasca

Romanian Pavilion for the Universal Exhibition Paris, 1889

Arh. Ion Mincu

Proiect pentru Pavilonul Roman, Expozitia Universala de la Paris, 1889

Stilul neoromanesc

.................................

In the effervescent milieu of the turn of the century a genuine national school, the "Neo-Romanian School" was born due to Ion Mincu; it creatively appealed to quotations from the old Romanian art and successfully defined a new sub-variant of Art Nouveau that laid its mark on both public and private buildings.
By designing in both traditional and "modern" style the Lahovary House, Mincu used to say that he had come upon "the healthy roots of a tree struck by storms" and succeeded in turning it into a work "imbued with Romanian spirit". As the same Grigore Ionescu put it "that should present in an innovative manner some specific elements and forms of old Romanian architecture; the building judiciously uses some traditional materials and techniques and it is representative for its architectural esthetical form, which is clear and displays harmonious decorations and colors".
Another work that takes advantage of the same source is the "Buffet" on Kiseleff Avenue, built in 1892 after the plans of the Romanian Pavilion for the Universal Exhibition from Paris, 1889. The building borrows the traditional planimetric elements, the volumetric shape and decorations from the boyar houses; however, it does not mimic historical elements but selects the pervading spirit of traditional architecture. "The Buffet has a somewhat shaken architectural plastic, yet balanced; the rich decoration is conjured up to highlight the upper parts of the facade. The emphasis of architectural plastic is laid on the upper floor balcony to which a monumental exterior staircase climbs, being protected by the sweeping roof whose slope follows the line of the staircase. There is a "loggia" on the ground floor that captures echoes of rich floral ornamentation of colored tiles and the arcades of the prevailing element of the building, the balcony" (Grigore Ionescu, The History of Architecture in Romania, 1963).

.................................
Essay by Arch. Sorin Vasilescu
"Ion Mincu" University of Architecture and Urbanism
Bucharest, Romania
Source

Hagia Sophia - Istanbul, Turkey

Interactive Floor Plan of the Hagia Sophia